1. Condensul
- un fenomen fizic normal
Ce este condensul?
Condensul este un proces fizic prin care apa din stare
gazoasa ajunge într-o stare lichida sau din stare lichida
în stare solida. Condensul apare de obicei iarna datorita
structurii cladirii care contine puntile termice precum
si a unei ineficiente ventilari. Atunci umezeala din aer
persista.
Riscul condensului
depinde de umezeala din aer si de diferenta dintre temperatura
aerului din camera si suprafetele elementelor. Condensul
apare de cele mai multe ori în baie si bucatarie datorita
umiditatii mai mari. Daune pot aparea pe supraefte care
nu sunt vizibile, exemplu fiind condensul pe acoperisuri.
Condensul poate aparea
pe suprafata sau in interiorul unui zid.
Pentru a raspunde
întrebarilor legate de condens trebuie sa mentionam ca
ferestrele moderne asigura o etansare foarte buna, care
contribuie la eliminarea risipei de energie. Ploaia, vântul,
frigul nu mai patrund în încapere, dar nici schimbul dintre
interior si exterior nu se mai face decât prin aerisiri
periodice. Aerul contine diferite cantitati de vapori
de apa. Din ratiuni ce tin de confort si sanatate, umiditatea
relativa la temperatura camerei trebuie sa fie cuprinsa
în intervalul 40% - 60%. Atunci când umiditatea aerului
atinge valori de peste 60% aerul nu mai poate retine vaporii
de apa si acestia condenseaza pe suprafata cea mai rece,
care într-o încapere este de obicei sticla sau peretele.
Ferestrele vechi, din lemn, nefiind etanse asigurau o
ventilatie fortata, rezolvând astfel problema umiditatii
si implicit a condensului.
Factori care favorizeaza
aparitia condensului sunt: încaeri neaerisite, încaperi
neîncalzite, perdele groase în fata ferestrelor, suprafete
nedifuzante ale peretilor, umiditate de constructie la
constructiile noi, existenta surselor generatoare de vapori,
prezenta plantelor ornamentale în încaperi si amplasarea
acestora în vecinatatea ferestrelor, amplasarea necorespunzatoare
a surselor de încalzire si a glafurilor.
De unde apare umezeala
într-o cladire?
Sunt multe surse de unde poate sa apara umezeala în interiorul
unei locuinte. În unele cazuri activitatile zilnice ale
unei familii pot produce cantitati imense de vapori de
apa: o familie de 5 persoane elimina în aer arpoximativ
10 kg în fiecare zi (fara sa luam în calcul caldura).
* - respiratia (în
somn) 0.3 kg;
* - respiratia (treaz) 0.85kg;
* - gatit 3kg;
* - spalare 1kg;
* - spalarea si uscarea hainelor 5.5 kg;
Umezeala poate sa
apara în aerul interior si din structura unei cladiri;
prin pardoseala, ziduri sau tavan.
În plus, oamenii si
plantele elimina în mod natural vapori de apa, acesta
fiind înca un mod în care vapori de apa pot aparea în
casa. Într-un final vaporii mai pot aparea din beciuri,
fisuri în zid. Vapori dizolvati în masa aerului se misca
din casa spre afara si din afara spre interiorul casei
în doua moduri: difuzie si scapari ale aerului.
2. CUM ALEGEM TÂMPLARIA
Pentru evitarea problemelor aparute din aceste cauze va
sugeram ca la achizitionarea tâmplariei cu geam termoizolator
sa aveti în vedere urmatoarele aspecte:
1. coeficientul de
transfer termic al profilelor de 3 camere din PVC este
în jur de 1.6 - 1.8 W/m2k, acesta fiind mai bun la profilele
cu 4 camere (1.4 - 1.6 W/m2k) si de 1.1 - 1.3 W/m2k la
cele cu 5 camere.
2. ATENTIE! Nu doar numarul de camere de aer conteaza
pentru o buna izolare ci si grosimea totala a profilului,
dinspre exterior spre interior, aceasta variind între
65 - 80 mm.
3. partea cea mai importanta a izolarii termice o reprezinta
geamul termoizolator. Având în vedere evolutiile favorabile
ale preturilor din ultima perioada, aproape ca putem afirma
ca este de neconceput ca la un spatiu destinat locuirii
(case, apartamente) sa se utilizeze geam termoizolator
fara sticla low-e si, recomandat, chiar si cu argon.
4. Diferentele mici de preturi nu justifica renuntarea
la acest tip de geam, având în vedere beneficiile aduse
printr-o izolare cel putin de doua ori mai buna decât
geamul termoizolator normal.
5. De asemenea, grosimea totala a pachetului termopan
trebuie sa fie de cel putin 24 mm, o grosime mai mica
ducând la scaderea capacitatii de izolare.
6. La spatii cu alta destinatie (hale, garaje etc.) unde
nevoia de izolare nu este atât de mare, se poate opta
si pentru variante “economice”.
